Stresul ocupaţional la profesori

 

Profesorii reprezintă categoria profesională care manifestă cel mai ridicat nivel de stres profesional. Întru-un studiu realizat pe profesori din Marea Britanie, mai mult de 30% dintre profesori şi-au evaluat locul de muncă ca fiind stresant. Stresul şi managementul slab al emoţiilor continuă să fie primul motiv pentru care profesorii îşi părăsesc locul de muncă.

În ultimii ani, există tot mai multe cercetări care scot în evidenţă gravitatea epuizării la profesori şi implicaţiile asupra procesului de învățământ. Profesorii care au  probleme în managementul propriilor emoţii tind să aibă studenţi care experimentează mai multe emoţii negative în clasă (tristeţe, ruşine şi vinovăţie). Tot mai mulţi cercetători consideră că abilităţile inteligenţei emoţionale sunt răspunsul acestor probleme şi că trainingurile pentru profesori pot crea un mediu de învăţare mai stabil şi suportiv.

 

Explicații ale stresului profesorilor

Stresul, conform  modelului REBT (educatia rational emotiva si comportamentala), este determinat de modul în care o persoană percepe, interpretează şi evaluează evenimentele neplăcute cu care se confruntă.

Bernard (1990) stipulează că stresul profesorilor este produsul modului în care profesorul reacţionează şi se adaptează la solicitările postului (datoriile zilnice ca şi cadru didactic) şi la ameninţări (acţiunile altora).

Stresorii zilnici pentru profesori pot fi: termene, pregătirea lecţiilor, confruntarea cu elevi dificili, conflicte cu conducerea instituţiei de învăţământ sau cu colegii, discuţiile cu părinţii

S-a constatat că confruntarea cu toţi aceşti stresori diminuează curiozitatea intelectuală a acestuia şi poate conduce la o lipsă de implicare a acestuia în pregătirea subiectelor pe care le predă.

Experimentarea stresului poate avea un efect direct asupra performanţei cadrelor didactice şi, indirect, asupra a ceea ce învaţă elevul. Profesorii care experimentează un nivel de stres ridicat sunt mult mai preocupaţi cu problemele probabile de comportament ale elevilor şi încep să se concentreze mai mult pe controlul comportamentului elevului decât pe crearea unei experienţe de învăţare stimulative şi captivantă.

 

Consecinţele stresului asupra profesorilor

 

Majoritatea cercetărilor în domeniu sunt de acord că consecinţele stresului asupra persoanei pot fi clasificagte în trei categorii: psihologice, fizice şi comportamentale.

Consecinţele psihologice (sănătatea psihologică/sănătate mentală) include răspunsuri precum satisfacţie scăzută la locul de muncă, frustrare, depresie, stimă de sine scăzută şi probleme nerezolvate.

De asemenea, experienţierea stresului este corelată cu depresia, stimă de sine scăzută, furie, apatie, iritabilitatea, vinovăţie, lipsa dispoziţiei, plictiseală, accidente, retragere, evitare, epuizare.

În 1998 lista consecinţelor psihologice a fost completată de Caplan şi Harrison cu anxietate, disforie, insomnie, nelinişte, nemulţumire.

Consecinţele fizice (sănătatea fizică) ale stresului cuprind simptome precum: tensiune ridicată, creşterea nivelului de colesterol, boli cardiovasculare, hipertensiune, ulcer, astm, migrene, scăderea sistemului imunitar (Downs, 1990).

Consecinţele comportamentale sugerează modul în care indivizii tind să reacţioneze când sunt stresaţi. Comportamentele sunt semnele cele mai uşor de observat şi apar cel mai devreme (înaintea consecinţelor psihologice sau fizice). Cercetările au asociat cu stresul următoarele comportamente: fumatul, consumul de alcool, abuzul recreaţional de droguri, violenţa, strigatul, mâncatul în exces, lovitul, retragerea, evitarea.

Ce poate face un profesor pentru a controla stresul

Să accepte responsabilitatea personala de a controla stresul. Nu putem controla stresorii, însă putem controla măsura în care ne lăsăm afectați de aceștia.

Să accepte realitatea așa cum este. Să cunoască care îi este motivația pentru care acceptă sau dorește să fie profesor. Fie că îi place profesia de profesor sau nu, atâta timp cât acceptă să predea la catedră își asumă responsabilitatea propriei alegeri. Orice lucru, oricât de neplăcut ar fi, este mai ușor de făcut dacă nu ne stresăm.

Să aibă o paletă de activități care le face pentru propria relaxare, cum ar fi cititul, excursiile (nu trebuie să fie costisitoare; este posibil să faci plimbări scurte în natură fără cheltuieli mari), pictura, arta sau orice altă activitate în care se regăsește.

Dacă ești profesor și te interesează modul în care poți să te stresezi mai puțin în școală, lasă-mi un comment cu problemele care te frământă pentru a putea să-ți vin în ajutor.

 

Cu drag,

Simona

 


0 thoughts on “Stresul la profesori”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Related Posts

Cuplu

10 lucruri pe care le poti face cand te confrunti cu o persoana furioasa

Cum sa te comporti cu persoanele cu probleme de furie   George o asteapta pe Ana pentru a merge impreuna la o petrecere. Ana a intarziat deja 10 minute. George incepe sa se plimbe dintr-o Read more...

Comportamentele la copii

Ce faci cand copilul nu vrea sa asculte? Cele mai eficiente 6 tehnici pe care le ai la indemana ca parinte.

Articolul de azi este una din cele mai importante lectii despre comportament pe care o vei citi in viata ta. Te sfatuiesc sa iti iei un creion si hartie si sa iti notezi lucrurile utile Read more...

Comunicarea cu copilul

5 tehnici de prevenire a comportamentelor negative si de incurajare a celor pozitive

Imi amintesc de o mamica care a venit la cabinet dupa ce fusese cu copilul la nu stiu cati neuropsihiatri si dupa ce a mutat copilul din doua scoli deja in urma sesizarilor primite de Read more...