Lenea, boala, plictiseala, lipsa de chef sau obicei letal?

 

Anul trecut primesc un telefon pentru o programare: “Alo, buna ziua. Puteti sa ii faceti o programare copilasului meu?” “Bineinteles, raspund eu. Cati ani are copilasul?” “28 de ani”. “Inteleg, copilasul stie ca ii faceti programare?” “Nu, dar am sa-i spun eu.”

Ulterior aflu ca copilasul de 28 de ani nu a lucrat niciodata, petrece 20 de ore la calculator si cere parintilor bani de tigari. Bineinteles ca mama gateste, spala si il trimite pe „copilas” la frizerie sa se tunda. Insa, in timp ce face toate aceste lucruri, mama este nemultumita, se consuma si nu intelege de ce „copilasul” nu isi gaseste un loc de munca, de ce nu se insoara si de ce nu face copii!

Daca crezi ca acesta este un caz aparte, te inseli amarnic! Daca te uiti in jurul tau este imposibil sa nu vezi intre vecini, colegi sau prieteni cel putin 4 cazuri.

Problema nu sunt doar acestia care sunt mari deja, ci toti cei care vin in urma.

 Imi amintesc ca de la 14 ani imi castigam banii de rechizite, cumparam mancare in casa si daca aveam noroc imi cumparam ceva adidasi pentru scoala. Am plans de multe ori ca nu imi permiteam cartile pe care cei din jurul meu le aveau la dispozitie, insa nu le citeau. Ca nu puteam merge in vacante sau nu imi puteam lua ceea ce doream si consideram indispensabil la vremea aceea. Nu intelegeam de ce eu trebuie sa muncesc pentru ceea ce mananc si imbrac in timp ce altora le venea totul de gata.

 Pe masura ce anii au trecut am inceput sa observ ca indiferent de mediul in care eram plasata eu ma descurcam mult mai bine decat cei din jurul meu. Indiferent ca era vorba de o munca fizica sau de una intelectuala, eu gaseam solutii mai repede si mai ingenioase decat cei din jurul meu.

 Bineinteles ca la inceput, tanara si fara exeprienta de viata, am avut trufia sa ma consider „mai desteapta” decat cei din jurul meu. Cu timpul, insa mi-am dat seama ca acestea erau niste abilitati pe care eu mi le-am format in anii in care „imi plangeam de mila”. Astfel, am realizat ca cele mai dificile situatii prin care am trecut au fost cei mai buni profesori ai mei. Am invatat ca daca nu stii ceva e bine sa te informezi nu sa stai sa te plangi. Daca ceva nu merge, pui mana si faci altfel, insa NU RENUNTI!

Azi stiu ce inseamna sa fiu multumita ca am ce manca, deoarece au fost situatii in care nu aveam. Azi stiu ce inseamna sa inving orice greutati deoarece sunt obisnuita cu ele. Azi stiu sa nu renunt deoarece nu au fost altii care sa imi faca temele sau sa imi duca greutatile, ci din contra, am facut eu altora teme ca sa am ce manca si am carat greutati ca sa imi pot cumpara carti.

 

CUM SE AJUNGE LA LENE?

 

 O poti numi lene, lipsa de chef sau lipsa de motivatie. Indiferent de numele pe care i-l dai, ideea de a nu face nimic sau de a nu face lucrurile care trebuie sa fie facute este lipsa de responsabilitate.

 Acesta este motivul pentru care ne asteptam sa avem multe fara sa fim dispusi sa platim pretul. Acesta este unul din motivele crizei financiare de care ne plangem atata. Acesta este motivul pentru care altii reusesc sa faca ceea ce noua doar ne trece prin cap. Acesta este motivul pentru care nu am reusit sa facem ceea ce ne-am fi dorit. Acesta este motivul pentru care am realizat doar atat cat am realizat.

 Sa fie lenea genetica? Sa fim programati sa nu ne facem treaba? Sa fim programati sa nu avem chef? Sa fim programati sa stam pe canapea la TV sau PC cu mancare la indemana?

 Mai jos sunt cateva din cele mai intalnite mecanisme de dezvoltare a lenei:

 1. Lasa ca face mama”. Motivul numarul pentru care copiii ajung sa fie lenesi e pentru ca parintii, de obicei mama, ii fereste atunci cand sunt mici de cele mai elementare responsabilitati. Astfel, mama le mesteca mancarea cand sunt mici, le pune masa, strange dupa ei, le spala hainele si face curat dupa ei, le face temele daca acestia s-au jucat toata ziua sau spun ca nu stiu, desi nu depun nici cel mai mic efort pentru a incerca, le duce ghiozdanul la scoala ca e prea greu, le face sandvich la 16 ani, suna mamele colegilor sa intrebe temele copilului, etc.


2.Saracul copil. Ii e greu. Lasa ca face el cand e mare” – cum sa faca cand e mare daca nu e obisnuit de mic? Ce nu inteleg parintii e ca noi suntem rodul REPETARILOR, al obiceiurilor. Daca ma obisnuiesc sa nu strang de pe masa, nu ma voi trezi intr-o buna zi sa zic: „hei mama, am crescut. De azi pot sa strang de pe masa.” Voi face ce am facut pana acum. De ce? Pentru ca avem tendinta sa cautam calea cea mai scurta si mai placuta. Si daca mama a avut grija de farfurii pana acum, de ce nu ar avea grija in continuare?
3. „SCOALA” – da, oricat de socant suna, scoala este unul din cei mai mari promotori ai lenii. De mici copiii sunt scutiti de o gramada de lucruri pentru ca „are de invatat”. In plus, la scoala li se cere intr-o maniera, de loc didactica, sa invete o gramada de chestii pe de rost si li se repeta ca daca nu fac asta „nu o sa ajungi cineva in viata”. Astfel, copiii cresc FARA SA FACA NIMIC FOLOSITOR. Te miri de ce cand ies de pe banicile scolilor isi pun angajatorii mana in cap? Te miri de ce nu sunt in stare sa respecte un program? Te miri de ce nu au initiativa? Te miri de ce el nu se angajeaza „pentru 800 RON pe luna?”

 

CE POTI FAC

 

1. Daca esti unul din nefericitii beneficiari ai unei educatii deficitare si ai tu insuti probleme cu LENEA, TREZESTE-TE! Viata nu e intotdeauna comoda! Daca vrei ceva, e nevoie de efort.

In aproape toate cazurile de depresie pe care le-am vazut, oamenii aceia au prea mult timp si nu sunt obisnuiti sa se implice in activitati. Lenea poate duce la depresie, la anxietate, la probleme legate de furie si iti distruge relatiile cu ceilalti.

 Nu putine sunt cazurile in care un partener alege sa divorteze datorita obiceiului de a nu lucra al partenerului de viata. Nu lipsa banilor afecteaza cel mai mult relatiile, ci lipsa de implicare a unuia din parteneri. E una sa sustii pe cineva care se straduieste sa munceasca si alta sa tolerezi lenea cuiva atunci cand vine vorba sa pui de mancare pe masa la copii.

 Incepe sa te educi. Cisteste, du-te la workshopuri si informeaza-te cu privire la un mod de viata eficient. Fa-ti o lista cu domeniile vietii in care vrei sa faci schimbari si apuca-te sa le faci. Ia-ti o agenda si noteaza-ti ce ti-ai propus si fa!

 Cauta-ti un loc de munca sau ofera-te sa mucesti voluntar. Orice, dar nu sta de geaba! Gandeste-te ca de fiecare data cand te complaci in lenea ta nu faci decat sa prelungesti obiceiul si sa iti faci rau.

 Inconjoara-te de persoane eficiente. Vezi ce fac ele diferit de tine si fa si tu! Revino si spune-mi cum te descurci!

 2. Daca esti mama/tatal unui copil lenes, ia masuri. Daca ti se pare normal ca un copil de 2 ani sa nu isi stranga jucariile, te anunt ca nu ti se va parea normal ca adolescentul de 16 ani sa isi arunce chilotii pe holul casei si sa nu spele vasele, insa, asa se va intampla!

Aminteste-ti ca nimic nu distruge mai mult viata copilului tau decat lipsa activitatilor utile. Nu am avut NICIUN PARINTE DE ADOLESCENT in terapie care sa nu fi incalcat aceasta regula. Sunt sigura ca multi nu ar fi ajuns la mine daca ar fi avut grija sa isi implice copiii in activitati utile si sa-i invete REGULILE VIETII.

Da-i sarcini potrivite varstei lui. Invata-l de mic cum se castiga banii, cum se platesc consumurile, cum se face rost de mancare. De la 14 ani in sus poti aranja sa lucreze in vacante cateva ore in diverse locuri de munca pentru a avea contact cu realitatea.

A-l invata pe propiul copil sa fie util si responsabil este una din cele mai valoroase lectii pe care i-o poti da ca si parinte. Fa toate astea cu intelegere, prietenie si sustinere!

 Copilul tau stie ca mancarea nu pica din cer? Stie ca banii nu zboara pe card? Stie ca faci ceva pentru a putea avea beneficii? Nu e suficient sa-i spui si sa-l critici. Copiii invata din ceea ce vad nu din ce le spui. Copilul tau are un buget lunar? Isi castiga banii? Ii ceri sa faca activitati in gospodarie pentru banii pe care-i primeste? Face ceva pentru hainele pe care le poarta? Ii faci educatie financiara copilului tau?

 3. Daca esti partenerul unei persoane care are probleme cu lenea, inceteaza sa crezi ca partenerul tau va fi lovit de un meteorit si maine va fi plin de responsabilitate, va inceta sa se mai joace pe computer, sa se uite la materiale pornografice, sa faca lectiile cu copiii si sa isi caute de lucru. Astfel de schimbari vin doar in momentul in care persoana respectiva are ceva de pierdut. Si atunci, multi aleg sa continue OBICEIUL de a lenevii.

Vorbeste deschis cu partenerul tau. Spune-i ca esti dispus sa il ajuti sa faca o schimbare si incurajeaza-l sa o faca. De asemenea, gandeste-te ce vei face daca acesta nu va face schimbarea, deorece putini sunt cei care o fac. Daca pentru tine este ok, e in regula. Daca insa ai o problema cu asta, fa-ti un plan.

 

PASI PRACTICI:

 

1. Stabileste-ti OBICTIVE. Stabileste cateva chestii pe care vrei sa le faci. Scrie-le pe hatie. Acum rupe in pasi mici fiecare din acel obiectiv si trece-l in agenda. De exemplu: vreau sa alerg un maraton. Incep sa alerg cate 1 km. Scriu in agenda: miercuri la 19 alerg 1 km, dumica alerg 1,5 km. Exemplu poate fi extins pentru orice domeniu.
2. Pregateste-ti citate motivationale care sa te ajute cand vine „lenea” si „lipsa chefului” de a face ceea ce ti-ai propus si e scris in agenda. Aminteste-ti de ce faci asta, de ce e mai bine sa actionezi in ciuda „lenei”. De asemenea, aminteste-ti ca oamenii de succes sunt oameni organizati care fac lucrurile pentru ca si-au propus si doresc anumite rezultate, si nu „ca au sau nu chef”.

3. Recompenseaza-te oridecateori actionezi pe baza a ceea ce ti-ai propus si nu pe baza chefului.

4. Cauta si inconjoara-te de 3-5 oameni activi. Daca vrei sa incepi sa faci sport, gaseste-ti cativa prieteni care fac sport si programeaza-ti antrenamentele impreuna cu ei. Daca vrei sa te dezvolti profesional, cauta 3-4 persoane cu care poti vorbi chestiuni profesionale. De preferat sa fie mai inteligenti si mai pregatiti decat tine. Vei invata enorm!

5. Intelege ca viata este despre costuri si beneficii. Nu te vei bucura de privelistea de sus de pe munte daca nu esti dispus sa depui efortul de a urca. Nu vei ajunge as alergi un maraton daca nu te obisnuiesti cu durerea si cu alergatul pe ploaie, ger sau canicula. Nu vei reusi sa ai o afacere de succes daca nu inveti sa te scoli de dimineata si sa faci o gramada de lucruri neplacute. In viata ai ceea ce alegi. Insa, multi nu realizeaza ca succesul vine cu efort, durere si lacrimi uneori. Insa, toti cei care il ating spun ca MERITA.

6. Cere ajutorul atunci cand e necesar. Daca observi ca iar pierzi zile la rand fara sa reusesti sa te misti de pe canapea, cere ajutorul. Prima data unui prieten ca sa te monitorizeze. Spune-i ce program ti-ai propus si cere-i sa te verifice zilnic daca ti l-ai facut sau nu. Daca nu fuctioneaza, cauta un specialist. Merita investitia. Aminteste-ti ca lenea e un obicei REPETAT si ca cu cat il practici mai mult, cu atat devine mai puternic.

O viata plina iti doresc!

P.S. mai stiu un beneficiu……. multi ma intreaba ce fac cand ma plictisesc. Mi-am dat seama ca nu am timp sa ma plictisesc. Habar nu am cum e aia! Am atatea planuri si am grija sa fiu atat de ocupata incat creierul meu e obisnuit sa creeze activitati si atunci cand aparent nu am ce face! Chiar sunt ocupata sa imi traiesc viata!

 

Cu drag,

Sim

 


31 thoughts on “Lenea e cucoana mare. Invata sa nu mai pierzi timpul inutil!”

LIA . martie 6, 2013 at 13:12

Imi pare rau sa aud ca ai fost bolnava ,dar multumesc divinitatii ca te-a ajutat sa te faci bine .Am fost intradevar mirata ca nu am mai primit nimic de la tine si nu intelegeam motivul.In viata mea nu am avut timp sa ma plictisesc ci poate prea mult am o agitatie poate neinteleasa de altii si mereu trebuie sa fac ceva.De exp. cind zic ca ma odihnesc eu fac un lucru de mana ,in special crosetez,asa am fost de mic copil si asa sunt si acum.Subiecte da ar fi multe ,in special acceptarea faptului ca desi stiu ca copii mei sunt f bine acolo unde sunt ,nu sunt aproape de mine ci la mii de km.Lucrul acesta si lipsa unui sprijin real al partenerului de viata m-au facut din omul care era recunoscut ca ,,nu poate plinge,,sa pling numai cind imi amintesc ,adica mai toata ziua .Tind sa cred ca am nevoie de ajutor specializat,dar nu ma pot hotarii asupra acestui lucru,deocamdata lupt cu propriile puteri care m-au cam lasat.Iti multumesc inca o data pentru ca existi.

    Sim . martie 6, 2013 at 21:38

    Lia,

    multumesc de gandurile bune. ai grija la agitatia ta. sunt persoane care sunt la polul opus lenei: se agita mereu si nu reusesc sa se linisteasca daca nu fac ceva. este extrem de importat sa stim sa ne relaxam atunci cand corpul si mintea o cere.

    in ce priveste plansul, pot ajuta. atat din experienta proprie cat si ca profesionist. scrie-mi un mail pe simona@top-psy.ro cu sitautiile in care plangi si ce gandesti in situatiile respective.

Bibi . martie 6, 2013 at 13:26

Super articol, multumesc !

    Sim . martie 6, 2013 at 21:38

    Cu mare drag Bibi!

neicushor . martie 6, 2013 at 13:33

,,Supararea nu-i pe bani ” sau ,,cin-se supara-i tai nasul ” am eu niste vorbe !
Imi pare rau ca te-ai aflat in suferinta dar…pentru toti cititorii D-zeu a lucrat si te-ai facut bine !
Astept alaturi de multe alte persoane noi si interesante subiecte .
Multumim !!!

    Sim . martie 6, 2013 at 21:39

    Neicushor,

    esti o binecuvantare pe situl meu! multumesc mult pentru aprecieri!

elena . martie 6, 2013 at 16:31

Mi-a placut articolul. E corect si desprins din realitate. Multumesc si iti doresc multa sanatate. o primavara reusita!

    Sim . martie 6, 2013 at 21:40

    Elena,

    o primavara frumoasa sa iti faci si tu! si daca nu iti iese, da-mi un mail si iti trimit niste flori care te ajuta psihic sa iti faci viata mai frumoasa!

Mirela . martie 6, 2013 at 19:38

Excelent articolul! Ar trebui predat la cursurile de parenting! Sau la scoala… sau mai bine in timpul celor 7 ani de acasa.

    Sim . martie 6, 2013 at 21:40

    Da, Mirela, parinti ar fi bine sa faca asta. Din nefericire le permit copiilor sa cultive niste obiceiuri care se intorc impotriva lor.

Alex . martie 6, 2013 at 20:26

Foarte frumos articolul!

Am dat like dar mi-a fost rusine sa dau share. Am fost atat de mult timp lenes si inca mai sunt la unele lucruri.

Iti multumesc inca o data pentru articol! Esti o profesionista adevarata si am invatat multe de la tine.

Abia astept articolele tale viitoare.

    Sim . martie 6, 2013 at 21:42

    Alex,

    iti multumesc ca ma citesti si ca imi lasi comenturi. pentru mine e un feed back pe care il apreciez.

    toti avem in noi tendinta de a fi lenesi. este important sa nu actionam de obicei conform lenei noastre si sa nu o cultivam. e lupta fiecaruia dintre noi. spor si putere multa cu lupta ta.

florina . martie 6, 2013 at 22:02

Intotdeauna citesc cu placere invatamintele dumneavostra,din pacate nu am atata timp cat as dori pentru articolele dvs. interesante,in ultima vreme sunt extrem de ocupata .

    Sim . martie 6, 2013 at 22:15

    Florina,

    articolele sunt aici cand ai tu nevoie de ele. revino cand doresti!

Marius . martie 6, 2013 at 23:59

Super articolul Sim, mi se potriveste ca o manusa, timpul trece si trece si ma trezesc ca iar nu am facut nimic, mereu imi gasesc alte lucruri de facut decat cele care trebuie … am tot incercat sa gasesc o metoda de-a alege decizia potrivita, la un moment dat eram pe ideea de-a te gandi unde vrei sa ajungi si asta te va motiva, a mers o vreme. Tocmai realizez ca nu gasesc solutii foarte repede pt ca incerc eu sa le gasesc de unul singur, si uite ce material pretios am gasit aici. Mersi pt ceea ce faci.

    Sim . martie 7, 2013 at 00:28

    Marius,

    cu totii ne luptam cu lenea uneori. important e daca de obicei tragem de noi sau de obicei actionam conform acesteia.

    decide ce vrei sa faci si scrie-ti cand faci ce faci.

    nu am mentionat in articol ceva extrem de important: GANDURILE care te ajuta:

    AS prefera sa lenevesc ca de obciei, insa atunci nu am sa imi ating obeictivele. In viata lucrurile nu sunt mereu frumoase si usoare, insa ma voi bucura mai mult daca trag de mine si fac X acum.

    In plus, poti sa ai la indemnana o lista cu dezavantajele si avantajele lenei si sa o citesti de cate ori ti-e greu sa te misti si preferi sa amani ce ti-ai programat.

    ai aici un articol care te poate ajuta sa iti planifici activitatile:

    http://top-psy.ro/pentru-tine-2013-o-sa-fie-mai-bun-decat-2012/

Ne pare rau ca ai fost bolnava,ne-au lipsit articolele pline de invataminte,de multe ori simt ca e nevoie sa mai recitesc din ele pentru ca sunt extrem de multe sugestii de care trebuie sa tinem cont pt a ne face viata mai usoara si mai placuta.multumim c . martie 7, 2013 at 00:23

Ne pare rau ca ai fost bolnava,ne-au lipsit articolele pline de invataminte,de multe ori simt ca e nevoie sa mai recitesc din ele pentru ca sunt extrem de multe sugestii de care trebuie sa tinem cont pt a ne face viata mai usoara si mai placuta.multumim ca ai revenit,intradevarsunt importante obiectivele,fara teluri intervine rutina,monotonia,plictiseala si in cele din urma lenea.chiar nu stiu cum m-as putea plictisi,nu am suficient timp pentru cate as dori sa le pot face,de aceea e importanta planificarea.pt cei ce se plictisesc un sfat, faceti copii,nu veti mai avea timp sa va plictisiti si este frumos sa inveti sa te straduiesti sa fi un parinte bun.

    Sim . martie 7, 2013 at 23:04

    Multumesc ca ma citesti……….. nu stiu daca cei care se plictisesc sunt pregatiti sa aiba copiii. cunosc prea multi parinti iresponsabili care nu detin nici cele mai elementare notiuni in ce priveste cresterea si educarea copilului.

Dia . martie 7, 2013 at 20:05

Exceptional articol !
Eu sunt unul dintre copiii care nu a trebuit sa faca nimic…. Mama considera suficient sa invat.
Din fericire , tata mi-a insuflat un spirit deosebit al competitiei si dorinta de a reusi in viata.
Apoi, desi nu mi se cerea sa fac nimic, parintii mei si toti cei din familie sunt oameni foarte muncitori, onesti, activi. Asa ca mi-au oferit un exemplu extraordinar. Nu trebuia sa fac nimic, insa imi era jena sa nu fac nimic!! 🙂
Totusi , faptul ca nu a trebuit sa fac ceva, mi-a creat unele dificultati mai tarziu ,cand a trebuit sa invat ,cu efort, sa fac si lucruri care nu-mi placeau… Spre exemplu, am invatat sa gatesc abia dupa ce am devenit mama si o fac doar de dragul copilului meu. Este cel mai normal lucru din lume pentru majoritatea femeilor, insa pentru mine a fost un efort.
Consider ca articolele tale fac o diferenta, apreciez ceea ce faci si sper ca ceea ce scrii sa ajunga la cat mai multi parinti!

    Sim . martie 7, 2013 at 23:03

    Dia, ma bucur ca ti-a placut. Si ma bucur pentru tine ca ai avut totusi parinti muncitori. Copiii din ziua de azi nu vad cum muncesc la birou parintii lor iar acasa acestia nu au nicio atributie.

    Imi doresc ca parintii care au de lupta cu acest obicei sa nu repete cu copiii lor.

Aly . martie 10, 2013 at 15:07

Uimitor…cata daruire de sine pentru cineva necunoscut…Te admir,Sym,si iti multumesc mult pentru tot ceea ce faci!

    Sim . aprilie 5, 2013 at 15:49

    Aly…… fiecare cu darul lui. asta e al meu! sper doar sa fie de folos la cat mai multi!

Andreea . aprilie 5, 2013 at 15:28

Multe ganduri bune trimit tuturor.Sper ca toti romanii sa iasa din epidemia asta de „lene”.O mare parte din noi nu avem hobby si responsabilitati(eu sunt una din ei).Mi-au trecut atatia ani aiurea… Multumesc mult pt articol.

    Sim . aprilie 5, 2013 at 15:50

    Andreea,

    cu totii putem gasi ceva in ce ne place sa ne implicam. cauta! incearca. o sa dai la o parte o gramada de lucruri. poti incerca 1000 de chestii din care daca iti plac 4-5 ti-ai gasit menirea!

    anunta-ma cand te-ai hotarat sa faci ceva si daca pot sa te ajut cu ceva, ma gasesti aici!

Gabi . aprilie 9, 2013 at 15:48

Buna, Simona!

Gabi . aprilie 9, 2013 at 15:50

Doresc sa ma inscriu sa primesc noutati de la tine!

    mihai . aprilie 1, 2014 at 02:14

    3. Daca esti partenerul unei persoane care are probleme cu lenea, inceteaza sa crezi ca partenerul tau va fi lovit de un meteorit si maine va fi plin de responsabilitate, va inceta sa se mai joace pe computer, sa se uite la materiale pornografice, sa faca lectiile cu copiii si sa isi caute de lucru. Astfel de schimbari vin doar in momentul in care persoana respectiva are ceva de pierdut.

    Asta am fost eu pana acu ceva timp. Adica am fost parasit cam din motivele astea. In clipa cand am pierdut persoana totul s-a rupt in mine. TOTUL. Ca atunci cand dai restart la calculator, formatezi si hdd si resetezi si bios-ul. A rezultat un spatiu mental gol peste care pot construi ce vreau. O vreme am fost autodistructiv si depresiv si chiar ma simteam pustiu si gol consumand cina burlacului in fiecare seara, respectiv berea si-mi plangeam de mila.

    Acuma… proiectez tot felul de „dorinti” sau „impulsuri” sau nu stiu cum sa le zic.

    In fiecare zi mintea imi este invadata de tot felul de chestii care vor sa se impuna si pare ca au vointa lor propie, independenta de a mea.

    Vreau sa invat sa cand si sa dansez sa ma distrez la cluburi de karaoke desi sunt complet afon.

    Vreau sa invat sa conduc un tir.

    Vreau sa am curaj sa iau o floare sa o dau aiurea unei fete pe strada doar din motivul ca-mi place de ea.

    Vreau sa ma indragostesc si sa fiu in stare sa ofer un camin stabil din toate punctele de vedere.

    Asta n-am facut nici fata de fosta… ciudat nu ?
    N-am avut vointa? N-am vrut ? N-am avut motivatie?
    habar n-am

    Invat un sistem de operare nou, si anume Debian, imi renovez camera si-mi restaurez mobila singur, caut sa fac in fiecare zi ceva util. Am eliminat berea din meniul burlacului, seara nu mai mananc nimic.

    Vreau sa-mi instalez emulator wii in Debian…
    N-am bani sa-mi iau multe lucruri veritabile dintr-o data, asa ca tre sa invat tot felul de chestii.

    Maine imi cumpar usa, poimaine vopsesc tocaraia si in week-end imi demolez patul sa-l repar sa nu mai scartaie.

    Vreau sa fac atatea chestii… si regret mult timpul pierdut, inclusiv o persoana care a incercat sa functioneze ca un motor pentru mine. Degeaba i-am explicat ca tot ce „insamanta” ea in mintea mea avea nevoie de timp de „incubatie”, sa fie asimilate de subconstient ca mai apoi sa-mi inunde mintea. Schimbarile au venit prea tarziu.

eliza . ianuarie 13, 2015 at 21:56

*

Mike . martie 15, 2015 at 17:16

Ai un site minunat. Am vrut si eu sa scriu un blog cu anumite lucruri asa cum le percep eu, dar ghici ce? Coana LENE m-a facut sa AMAN. Am scris multe hartii si biletele si note in format electronic, dar nu s-au concretizat in nimimc inca. In afara de site-ul acesta, care este SUPERB pentru probleme comune (EDUCATIA apare prioritara) mai este si maica Siluana Vlad, in urma citirii unei carti scrise de ea
http://www.sfintiiarhangheli.ro/maica-siluana-va-raspunde

Lenea e cucoana mare. Invata sa nu mai pierzi timpul inutil! | www.4Iasi.ro . martie 31, 2013 at 04:01

[…] Continuarea materialului, AICI […]

Ce carusel de patut sa ii cumpar copilasului meu? | Articole Bune de Citit . septembrie 2, 2016 at 15:23

[…] merge prin diverse magazine, poate fi o pierdere de vreme fiindca este posibil sa nu intalnesti modelul care sa iti placa, sau, il vei gasi, dar la un pret […]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Related Posts

Comunicarea cu copilul

Anxietatea la parinti

Să-mi fie teamă? Ce este anxietatea? Teama este o caracteristică a speciei umane. Aceasta are efecte benefice şi adaptative în anumite situaţii, cum sunt, de exemplu, cele de pericol. Teama că ceva ni se va Read more...

Inteligenta emotionala

Sănătatea mintală contează!

Sănătatea mintală reprezintă modul în care gândim, simțim și acționăm, precum și modul în care ne adaptăm la situațiile de viață. Sănătatea mintală determină modul în care răspundem la stres, relaționăm cu ceilalți și luăm Read more...

Anxietate

Stresul te ucide incet dar sigur! Afla 50 de moduri in care te afecteaza!

Nu incetez sa avertizez oamenii cu privire la raul pe care si-l fac atunci cand se streseaza. Imi doresc atat de mult ca oamenii sa constientizeze cat rau isi fac atunci cand aleg sa se Read more...