Adina ajunge la SMURD cu palpitatii la inima fiind sigura ca are o boala grava. Dupa mai multe investigatii clinice ajunge la psiholog si astfel iese la iveala faptul ca aceasta prezinta sentimente de teama puternica cand se afla impreuna cu alte persoane, ca evita gupurile mai mari de persoane, ca ii este dificil sa mearga la cumparaturi in supermarket-uri, si evita sa stea la rand.

Este ingrijorata mai ales ca in aceste circumstante, ar putea sa faca un gest jenant sau prostesc. In adunari mai largi sau in sedinte si intalniri ii vine foarte greu sa vorbeasca, din teama de a spune ceva gresit. Este preocupata de faptul ca ceilalti o sa observe faptul ca roseste sau ca ii tremura mainile, si astfel vor sti ca ceva nu e in regula cu ea. Crede ca din aceasta cauza ceilalti o vor evalua negativ (vor avea o parere proasta despre ea).

Aceste probleme au inceput in adolescenta dar par ca devin din ce in ce mai grave. Este ingrijorata mai ales ca in aceste circumstante, ar putea sa faca un gest jenant sau prostesc.  Nici nu isi mai aminteste de cand  nu a mai dormit bine, in fiecare noapte se trezeste de cateva ori, adoarme foarte greu uneori sta toata noaptea cu gandul la problemele care-l coplesesc.

Adina nu este un caz singular. Una din patru persoane dezvolta dealungul timpului o tulburare emotionala de timp anxios si aproximativ 75% din oameni prezinta teama de a vorbi in public sau de a-si exprima parerea daca este diferita de a celorlalti.

Mecanismul fricii

 Simptome fizice. Acestea pot fii: accelerarea respiratiei, batai puternice ale inimii, senzatie de  ameteala, palpitatii, tulburari de ritm cardiac, transpiratii, frisoane, tremur al mainilor sau al picioarelor, dureri in piept, dureri abdominale, greata, etc.

Simptome emotionale: teama de a pierde controlul, teama de moarte, teama ca ai o boala grava, teama ca vei gresi, teama ca ceilalati vor rade de tine.

Simptome comportamentale: verificari excesive ale sarcinilor care se fac cu consum imens de timp si energie; evitari de a participa la anumite evenimente sau de a face anumite activitati care ar avea beneficii pe termen lung pentru tine; solicitari ale aprobarii celorlalti, evitarea de a lua decizii fara a-i consulta pe ceilalti.

Gandurile: ”nu trebuie sa gresesc cu niciun pret”, ”e groaznic daca gresesc”, ”ceilalati vor rade de mine daca gresesc”, ”nu sunt bun de nimic daca gresesc”, ”nu suport sa gresesc”, ”sunt un ratat daca gresesc”.

Ce se ascunde in spatele fricii de a vorbi in public?

In momentul in care oamenii refuza sa vorbeasca in public, acestia spun simplu: “eu nu pot, nu stiu sa vorbesc in public.” Si multi din ei cred, ca pur si simplu le lipseste gena vorbitului in public, sau altfel spus: altii au ceva ce ei nu au.

Adevarul e ca altii fac ceva diferit de ce fac ei.

In spatele fricii de a vorbi in public sta “teama de a gresi” si “teama de respingere din partea celorlalti”.

Teama de a gresi

Toate emotiile si comportamentele noastre au la baza anumite ganduri si credinte. Daca vrem sa schimbam emotiile e nevoie sa schimbam gandurile. Degeaba ii spui cuiva sa nu-i fie frica. Pana ce acesta nu reuseste sa isi schimbe gandurile care ii declanseaza acea frica, nu va reusi sa invinga teama.

In spatele fricii de a gresit sta urmatoarea convingere: “nu trebuie sa gresesc, e groaznic daca gresesc iar daca ajung totusi sa gresesc nu sunt bun de nimic”

Adevarul e ca nu exista persoana care nu greseste. Toti oamenii gresesc. Insa de mici, cand am fost criticati pentru greselile noastre, am invatat sa ne ferim de acele circumstante si am invatat sa ne fie teama de a gresi.

Aceasta atitudine duce la multe probleme si minciuni in viata. Fiindu-ne teama sa gresim si incercand sa evitam cu orice pret aceasta situatie, mintim atunci cand inevitabil gresim sau dam vina pe altii sau gasim o explicatie care sa ne absolve de responsabilitatea greselii.

Totul s-ar rezolva usor si simplu daca am accepta ca desi e de preferat sa nu gresim, totusi uneori vom gresi, iar atunci cand gresim nu e capatul lumii si e in regula sa invatam din greseala pentru a nu o mai repeta.

Acest gand e nevoie sa ni-l repetam din nou si din nou pana ce obtinem alt comportament. Scrie-l pe telefon, lipeste-l pe oglinda de la baie sau pe frigider, insa REPETA-L!

Aceasta atitudine duce si la asumarea greselii si la ceea ce numim RESPONSABILITATE, o chestie din ce in ce mai rar intalnita.

De ce spun asta? E suficient sa intri intr-o sala, sa fii intr-un mijloc de transport sau sa stai la un rand ca sa auzi cum mereu altcineva e devina pentru ce mi se intampla mie. Daca nu e guvernul, e administratia locala, daca nu e administratia locala e vecina de bloc, daca nici ea nu e e mama, tata, socrul, soacra, universul sau pur si simplu ghinionul.

Teama de respingere

A doua credinta care sta in spatele temerii de a vorbi in public este teama de a fi respins de ceilalati.

Gandurile si credintele care stau in spatele acestei temeri sunt: „ceilalati trebuie sa ma placa, sa ma aprobe si sa ma iubeasca. Daca nu se intampla asa e groaznic iar eu nu sunt suficient de bun si valoros.”

De cand suntem invatati sa facem sau sa nu facem ceva in functie de supararea sau aprobarea celorlalti incepem sa luam decizii in functie de ce spune celalalt.

Asa ajungem unii dintre noi sa ne alegem o cariera ca asa a zis mama ca e bine. Sa ne casatorim cu X ca suntem de atatia ani impreuna si la mama ii place, sa nu avem curajul sa spunem ca nu vrem sa iesim cand de fapt ne dorim sa stam in casa, sa nu avem curajul sa spunem NU sau DA in multe situatii.

Adevarul e ca indiferent de ce faci in viata, oamenii vor reactiona in 3 moduri:

–          Unii te vor aproba

–          Unii vor fi indiferenti

–          Unii te vor critica

E interesant de stiut ca de multe ori oamenii nu critica sau aproba pentru ca sunt de acord cu ideea ci pentru ca te plac sau nu. Si motivele pentru care te plac sau nu sunt extrem de subiective si tin de ei si ce gandesc ei si nu atat de mult de ceea ce faci tu.

In plus, nemultumirea este sport national. Sunt persoane care indiferent ce ai face sunt vesnic nemultumite. Ele s-au obisnuit sa fie nemultumite. Este un stil de viata pentru ei. Asa sunt sinapsele lor construite si indelung exersate. Merita sa iti consumi timpul si energia sa le faci pe plac?

Oamenii confunda faptul ca vreau sa fie iubiti si le place acest lucru cu faptul ca au nevoie de a fi iubiti. A avea nevoie inseamna ceva fara de care nu poti trai.

Hai sa o luam altfel: ce se intampla daca cineva nu te place, nu te aproba sau nu te iubeste? Mori? Daca esti cat de cat rational si ai raspuns NU, atunci iti vei da seama ca e in defavoarea ta sa actionezi si sa iei decizii in functie de ce zic ceilalati.

Deoarece oamenii continua sa traiasca chiar daca sunt respinsi (cu totii suntem respinsi indiferent cat de mult ne straduim sa nu fim) inseamna ca nu avem nevoie de aceasta, ci ne dorim.

E adevarat: e mult mai bine si placut si usor sa fii in compania celor care te iubesc. Insa, daca se intampla sa nu fie asa, asta e! Atata timp cat nu mori iti poti continua viata mai departe fara sa te stresezi atat de mult.

Adevarul e ca nu avem nevoie sa fim iubiti! Vream sa fim iubiti si ne place! Nu avem nevoie sa fim iubiti pentru a ne simti bine. Vream sa fim iubiti si conditionam singuri starea de bine de faptul ca suntem sau nu iubiti.

Nu ai vazut persoane care sunt iubite, insa tot sunt nemultumite? Faptul ca esti iubit nu te face fericit asa cum faptul ca nu esti iubit nu te face nefericit. Conditionarea faptului de a fi iubit de starea ta de bine este cea care cauzeaza linistea sau nelinistea interioara.

Stresul intervine doar in cazul in care tu consideri ca trebuie neaparat sa fii iubit ca sa fii fericit! In momentul in care nu mai legi propria fericire de ceialalti, vei gasi drumul spre linistea interioara.

Teama de a vorbi in public sau teama de oameni.

Indiferent ca ti-e teama sa vorbesti in fata unui grup mare de oameni sau a unui grup mic, fie ca ti-e teama sa iti spui opinia in fata colegilor sau a iubitului, teama de a spune ce crezi sau a-ti exprima propria parere, tot teama de oameni se numeste.

Dupa cum am spus mai inainte, teama de a te exprima in public are la baza alte doua temeri: „teama de a gresi” si „teama ca ceialalti sa nu fie de acord cu tine si sa nu te placa”.

Indiferent cat de mult te vei pregati si cat de mult iti vei impune, nu vei reusi sa treci peste teama de oameni daca nu treci peste celelalte doua temeri.

Solutii practice:

Invata sa accepti ca faci greseli si ca e firesc. Da, nu e de dorit, insa cu cat te temi mai mult sa nu gresesti, cu atat vei gresi mai mult. Asa ca, nu e mai simplu sa fii calm, sa accepti ca vei gresi si sa fii pregatit sa inveti si sa iti repari greseala daca se poate?

Nu exista om care sa nu fi gresit. Accepta ca si tu esti om, din moment ce citesti aceste randuri si ca inevitabil vei face greseli! Accepta ca le faci si concentreaza-te sa faci ce poti mai bine, iar atunci cand gresesti, asumati-le si mergi mai departe.

Accepta-te neconditionat atunci cand gresesti. Am spus si o repet: eu nu sunt greseala mea. Faptul ca am comis o greseala nu ma transforma intr-un om rau. Oamenii au aveasi valoare: o constanta care nu poate fi definita deoarece nu exista masura standard pentru a stabili cine e inferior sau cine e superior. Este important sa nu ne invinovatim cand gresim si sa cautam sa intelegem ce am fi putut face diferit. A te invinovatii e foarte diferit de a-ti asuma responsabilitatea.

Cel care isi asuma reponsabilitatea are mai mari sanse sa invete si sa nu mai repete greseala in timp ce cel care se simte vinovat sau cauta scuze nu vede unde e greseala si data viitoare o comite din nou. Din acest motiv nu functioneaza invatarea de frica! Aviz parintilor, profesorilor, antrenorilor si sefilor care se simt bine cand cei din subordinea lor se simt vinovati!

Accepta ca supararea celorlalti nu e vina ta. Este inevitabil ca ceilalti sa nu se supere pe tine din cand in cand. Incearca sa te detasezi si sa iti asumi, DOAR DACA E CAZUL, ceea ce ai facut gresit, insa nu si suprarea lor. Cand cineva se supra e alegerea lui sa se supere, la fel si in cazul tau si nu e vina ta. Tu esti responsabil pentru ceea ce faci tu nu pentru ceea ce face altul.

Este reactia invatata de mici prin exersari repetate. Ce e ciudat e ca nu ai cum sa stabilesti cand oamenii se supara sau nu, astfel incat jocul asta e la fel ca ruleta ruseasca. Sa traiesti mereu cu tema ca celalalt arunca o avalansa de nervi asupra ta e ca si cand te astepti mereu ca glontul sa fie pe teava.

Oamenii se supara si folosesc manipularea emotionala pentru a te forta sa faci anumite lucruri pe care le doresc ei de cand lumea. Asa fac parintii, asa face iubita sau iubitul si asa ajunge sa faca cu tine propriul copil.

Astfel ca multi dintre noi ne ghidam comportamentul dupa supararile celorlati si nu dupa consecintele a ceea ce facem. Exemplu clar: copilul alege sa mearga la o facultate cu care nu are nimic in comun ca sa nu o supere pe mama. Intrebare: cine va suporta ani de zile un job care nu iti face placere si  o lipsa de sens a vietii? Mama sau copilul?

Gandurile care te ajuta sunt: „as fi preferat sa nu se supere pe mine, insa e alegerea lor. nu imi place, insa pot suporta faptul ca sunt suprati pe mine. nu mor din asta. valoarea mea este aceasi chiar daca sunt suprati pe mine.”

Pentru simtomele fizice invata sa te relaxezi. In momentul in care te stresezi corpul tau secreta adrenalina si cortizol care iti invadeaza trupul. Invata anumite tehnici de relaxare care te ajuta sa iti relaxezi corpul si mintea. Practica sportul, fa activitati care iti fac placere: alearga, plimba-te, citeste, fa o baie calda, orice care stii ca te relaxeaza. Fa acest lucru CONSTIENT cu scopul de a te relaxa.

Exercitii de respiratie. Una din cele mai rapizi tehnici de relaxare sunt tehnicile de repiratie. Iti prezint mai jos una:

  1. Inspira in 5 timpi
  2. Tine-ti respiratia 5 secunde
  3. Expira in 5 secunde si spune-ti calm: „Sunt calm, relaxat”
  4. Continua procedura pana te linistesti.

Tehnica se poate face si in 3 timp (inspiri in 3 secunde, tii respiratia 3 secunde, expiri in 3 secunde).

Practica. Invata sa te prezinti si sa vorbesti inaintea oamenilor. Nu e suficient sa nu iti mai fie teama. Toti cei care se descurca bine vorbind si carora nu le e teama de ceilalti, au practica in spate. Initial exerseaza in oglinda, ulterior intr-un grup restrans si pe urma intr-un grup mai mare. De asemenea, poti exersa acasa cum ii raspunzi diferit colegei de birou, sefului sau partenerului. Nu uita ca nu are cum sa iti iasa bine din prima. Continua!

Expune-te (sau exercitiul „atacul rusinii”). Incearca sa faci lucruri care nu le faci de obicei si care te gandesti ca ceilalati te vor condamna. Intra intr-un magazin, sau intr-un parc, si intreaba oamenii in ce an suntem. Poti, de asemenea, sa-i intrebi in ce oras te afli. Da, stiu……….. te gandesti deja ca toti te vor crede nebun! Ti-am spus ca sunt 3 tipuri de reactii: unii te aporba (iti vor raspunde), altii te vor ocoli (indiferent) si altii vor rade. Vreau doar sa vezi ca nu vei muri si ca nu merita sa iti pese atat de mult de parerea celorlalti atunci cand e vorba de viata ta.

Invata sa tolerezi supararea celorlalti si nu o mai considera ca ceva catastrofic. Viata ta nu depinde de aprobarea celorlalti si cu siguranta iti vei construi o viata mai linistita daca nu vei petrece atata timp stresat la gandul ca ceilalati se vor supara pe tine.

 

Tu spui NU cand ai vrea sa spui DA si spui DA cand ai vrea sa spui NU? Tu faci lucruri pentru ca ceilalati sa aiba o parere buna despre tine, desi nu ai vrea sa faci lucrurile respective? Te gandesti sa schimbi ceva?

 

Cu drag,

Simona Ciff

 


30 thoughts on “Care este legatura dintre teama de a gresi, teama de respingere si teama de a vorbi in public?”

Bogdan . aprilie 4, 2013 at 20:33

Pana la urma poate ma pun si eu intr-o situatie ridicola sa vad daca mor.

    Sim . aprilie 4, 2013 at 22:45

    ANunta-ma indiferent ca ai murit sau nu 🙂

Dana . aprilie 4, 2013 at 21:44

Oh da, spun NU taman cand totul in mine urla sa spun DA. Saptamana asta aveam prilejul sa vorbesc in public in fata a 200 de adolescenti si am dat bir cu fugiti desi imi doream atat de mult sa o fac. Ma duc pe strada sa intreb in ce oras ne aflam? 🙂

    Sim . aprilie 4, 2013 at 22:46

    Dana,

    ai pierdut o ocazie, insa invata din asta. e super sa vorbesti cu adolescentii si le prinde bine.

    eu am dat exemplu asta, dar poti folosi orice situatie in care nu te simti confortabil pentru ca sa poti sa controlezi teama.

    ideea e sa iti repeti ca nu e capatul lumii daca o dai in bara si nu mori daca unora nu o sa le placa. cu timpul devii better and better.

Angelica . aprilie 5, 2013 at 10:13

Mi-a placut mult articolul.
Am trait si eu recent o experienta de la care am dat bir cu fugitii. Eram la evenimentul „How to be o people magnet” si o televiziune mi-a cerut o scurta interventie. Bineinteles, instinctiv, am refuzat politicos, intrebandu-ma mai apoi de ce am facut-o? Cum zici, nu cred ca muream… cel mult nu ar fi fost luata in considerare interventia, taindu-se la montaj

    Sim . aprilie 5, 2013 at 18:44

    Oamenii nu prea cred ca ar muri daca ar face asta. Insa isi spun chestii de genul „nu as suporta daca as rata si ceilalati ar rade de mine”. A nu suporta nu e totuna cu a muri?

    Odata ce CONSITENT iti spui: si ce daca? doar nu am sa mor. incerc si gata, lucrurile devenin mai simple, mintea noastra nu le catastrofeaza asa tare si reusim sa nu le mai evitam si sa le facem.

Adrian Iavob . aprilie 5, 2013 at 16:15

FRICA, ramane pana la urma cel mai mare dusman, insa uneori cel mai bun partener!
Nu esti de acord cu mine?

    Sim . aprilie 5, 2013 at 18:45

    Ba da. Exista frica care te ajuta. TOata adrenalina aia din sange cand te lupti cu ursul e foarte utila ca te ajuta sa fugi!

    Insa daca adrenalina aia iti inunda creierul cand ti se cere sa dai un interviu sau sa vorbesti in fata a 200 de adolescenti, mi se pare ca e o ocazie pierduta si nu situatie de viata si moarte.

elena . aprilie 5, 2013 at 16:28

Sigur ca mi s-a intamplat, Simona,de nenumarate ori…e greu sa zici nu parintilor, sotului, sefului…uneori te ia valul pur si simplu si te trezesti in situatii care nu-ti plac deloc.

Incerc de ceva timp sa-l exersez pe NU si cum practica e mama invataturii, banuiesc ca in timp o sa devin maiestra!

Fain articolul tau, m-a pus pe ganduri…

Cu prietenie,
Elena.

    Sim . aprilie 5, 2013 at 18:46

    Elena,

    cand nu spui nu celorlalti, te incarci prea mult si traiesti viata ta si nu a lor. este ok sa colaborezi, sa ajuti, insa e ok sa ai limite.

    succes mult!

Sabina . aprilie 5, 2013 at 20:36

Temerile astea, ale noastre, ne dau de furca de multe ori. Fiind o fire perfectionista am renuntat de multe ori sa fac diferite lucruri, tocmai din teama de a gresi. In ultima vreme am constientizat ca greseala este fireasca in procesul invatarii si imi „permit” sa experimentez mai mult.
Cat despre vorbitul in public, de ceva vreme ma pregatesc sa fac un material video, care pana la urma tot un fel de vorbit in public e, chiar daca eu sunt ingura in incapere cand ma filmez. Deocamdata mai lucrez la el 🙂

    Sim . aprilie 7, 2013 at 10:01

    Sabina,

    FILEMAZA! nu e nevoie sa fie perfect si nu vei pune pe youtube prima varianta. insa dupa ce vezi prima varianta vei avea un feed back extraordinar.

    eu am multa experienta cu vorbitul in public si a fost nevoie de 5 filmari ca sa reusesc sa ma obisnuiesc cu camera si cu vorbitul fara public atunci cand filmez.

ildiko . aprilie 5, 2013 at 22:51

Sa zici ca legea atractiei nu functioneaza. Tocmai cand imi pun intrebari legate de tensiunile ce le resimt in viata mea si-mi pun problema temerilor ,uite ca-mi vine servit pe tava articolul tau excelent, care m-a ajutat la clarificare.Da chiar asa, o sa mor daca nu ma place toata lumea sau daca voi gresi? Culmea adesea cel mai mare critic al meu salasuieste in mine.Ia sa-i amintesc ca sunt perfecta asa cum sunt!

Multumesc Sim!

    Sim . aprilie 7, 2013 at 09:54

    Ildiko, cu totii invatam sa ne fie teama de ceilalalti si incepem sa ne ghidam viata dupa supararile acestora………. este important insa sa stii ca nu mori daca cineva se supara pe tine si ca, eventual, o sa-i treaca.

    important e ca tu sa faci alegeri destepte care sa te ajute sa cresti si nu sa te handicapezi ca om.

M. . aprilie 6, 2013 at 18:43

Eu sunt un caz asemanator cu cel al Adinei si sunt baiat. Iar din acest motiv in public reusesc sa-mi controlez destul de bine emotiile cand vorbesc, fara sa ma prea balbai decat atunci cand imi vin multe cuvinte pe secunda si fara sa-mi tremure vocea, insa in schimb transpir abundent. Iar aceste transpiratii imi creaza un discomfort fizic mare si apoi devine un discomfort psihic si mai mare, ceea ce imi blocheaza mintea si imi creaza stari de anxietate, uneori destul de profunde, din cauza ca cineva observa ca am palmele umede si ca e posibil sa ud tot ce ating si ceilalti sa observe si sa ma perceapa ca pe un mare ciudat cu mari probleme.

Cand vine vorba de greseli am mari probleme si aici cu temerile, deoarece sunt genul de om cu capul in nori si fac foarte multe greseli, mai ales multe si marunte, de nici mie nu-mi vine sa cred cum de le fac. Si parca cu cat incepe sa-mi fie mai mare teama de asta, cu atat gresesc mai mult. Cu cat mi-e teama ca transpir cu atat transpir mai tare(pe baza nervoasa/emotionala/vegetativa)

Sunt niste cercuri vicioase.Mai ales ca fac uneori niste greseli copilaresti. Si motivele sunt multe…unul din ele ar fi ca am crescut cu un tata extrem de criticant si negativist, perfectionist si uneori impulsiv si agresiv. Si nu e de mirare ca o parte din mine e exact ca el. Mai ales ca sunt si o persoana singuratica de fel care nu are un anturaj, cu toate ca mi-as dori. Mai trebuie sa spun ca mi-e teama ca sunt respins si neacceptat sau iubit? Toate aceste imi creeaza o stare generala de confuzie, anxietati, griji si neliniste interioara. Iar cand nu sunt asa, sunt o persoana cu foarte mult umor, dezghetat, intelegator, vorbaret si amabil…si dau semne de incredere. Ori defapt o mimez!
Starea de confuzie ma face sa simt ca lumea se misca rapid in jurul meu, iar eu stagnez din evolutia mea si sunt pierdut in uitare. Acesta este un motiv serios pentru care am si probleme de atentie si concentrare, care duce la tot mai multe greseli minore sau mai serioase.
Iti multumesc pentru acest articol! L-am salvat si o sa-l citesc de cate ori simt nevoia si am ocazia.

    Sim . aprilie 7, 2013 at 09:59

    M,

    multumesc ca ai comentat. fa-ti niste cartonase pe care sa iti scrii cele doua seturi de ganduri.

    pentru teama de a gresi iti scrii: „as prefera sa nu gresesc, insa sunt om si toti oamneii gresesc. daca gresesc nu e capatul lumii, nu mi place, insa pot suporta. valoarea mea este aceasi chiar daca am gresit. am sa zambesc cand gresesc si incerc sa repar daca se poate.”

    Problema reala, insa, e la TEAMA CA CEILALTI SE SUPARA PE TINE. acolo ai de lucru.

    scrie-ti si repeta pana iti intra in subconstient urmatoarele: „as prefera si imi doresc ca ceialalti sa ma placa si sa nu se supere pe mine, insa daca se supara e alegerea lor. nu imi place ca sunt suparati, insa nu e cel mai rau lucru care se poate intampla si nu mor din asta. valoarea mea este aceasi chiar daca acestia s-au suprat.”

    pentru transpirat practica DES exercitiile de relaxare.

    scrie-mi un mail daca vrei sa te ajut mai mult.

    SUCCES!

      anastasia . februarie 19, 2016 at 14:46

      Buna ziua! Imi scrieti si mie va rog mai multe detalii despre frica, rusine in public Va dau si eu mai multe detalii pe mail Merci

    Sim . aprilie 7, 2013 at 10:13

    M,

    multumesc pentru postare. nu stiu cum am omis sa pun in articol o bucatica foarte importanta si mi-am dat seama de asta cand ti-am raspuns la coment. te rog reciteste aplicatiile practice pentru ca te va ajuta.

Alex . aprilie 6, 2013 at 23:52

Cred ca e foarte tare atacul acesta al rusinii! O sa il incerc sa vad ce se poate intampla.

    Sim . aprilie 7, 2013 at 09:59

    Nu uita sa vii sa-mi spui daca ai supravietuit sau nu. Astept raspunsul in ambele cazuri! 🙂

Monica Gheorghiulescu . aprilie 8, 2013 at 08:23

Frica de a gresi vine din copilarie. Imagineaza-ti sa fii batut de invatatoare la palma, o lovitura pentru fiecare greseala! Cum sa nu-ti fie teama si cand esti om mare?

    Sim . aprilie 9, 2013 at 19:09

    Monica,

    e adevarat, insa ca si adulti putem alege sa nu ne mai fie teama de oameni si mai ales sa nu ne educam copiii cu teama.

    un copil, chiar daca nu il bati, insa vede ca tie ti-e teama, invata sa-i fie teama.

Alina Grigoriu . aprilie 9, 2013 at 18:57

Buna,
Teama mea este legata de vorbitul la telefon. De curand am inceput un nou job, in vanzari. Nu pot suna clientii…de potentiali clienti nici nu poate fi vorba. Am impresia ca nu o sa reusesc sa conving interlocutorul sa ne intalnim. Ca este un apel telefonic pierdut. Ma lupt de cateva luni cu problema aceasta. Stiu ca exersarea este mama reusitei, dar cum sa incep? Oricat elan mi-as lua, in momentul in care sunt in fata cu lista si telefonul, ma panichez.

    Sim . aprilie 9, 2013 at 19:14

    Alina,

    1. e nevoie sa iti invingi in cap teama de respingere. tie ti-e teama ca vei fi respinsa. obisnuieste-te cu ideea ca vei fi respinsa de majoritatea oamenilor, insa daca nu iti asumi acest risc nu vei ajinge la cei care poate totusi sunt interesati de ce ai de oferit.

    pune-ti gandurile care le-am scris mai sus la vedere si citeste-le pana te obienuissti.

    de asemenea, invata sa te pui in situatii in care crezi ca ceialalti nu te vor aprecia si invata sa nu iti fie teama (exercitiul rusinii de mai sus)

    2. invata cum sa raspunzi la obiectii. daca nu stii asta ai sanse mari sa nu=i convingi sa va vedeti.

    este o carte buna pentru asta: Arta vanzarii de Zig Zigler. ti-a recomand cu drag

    3. exerseaza in oglinda faptul ca vorbesti. exerseaza gandindu-te cum raspunzi la obeictiile persaonei si cum raspunzi cand esti refuzata.

    spune ZAMBIND ceva de genul: „va multumesc ca m-ati ascultat. inteleg ca nu e un timp potrivirt ptr dvs., va pot suna in 2, 4 luni?

    daca tot refuza, multumesti ZAMBIND si inchizi si o iei de la inceput.

    4. e posibil sa ai si o problema legata de vanzare….. e posbibil sa gandesti ceva de genul: „daca oamenii cred ca eu vreau neaparat sa le cer banii?” si nu asta vrei? e ok sa ceri ceva pentru un serviciu oferit.

    daca pot sa te mai ajut cu ceva, trimite-mi mail.

      Alina Grigoriu . aprilie 9, 2013 at 19:25

      Multumesc frumos!
      Am sa incerc. Zig Ziglar inca nu am inceput sa citesc, insa citesc a doua oara Frank Bettger – Cum am devenit expert in vanzari si Tehnici de abordare telefonica in vanzari – Stephan Schiffman.
      Teorectic stiu obiectiiile, le aplic foarte bine in discutiile face to face. Trebuie sa mai umblu la psiho-pupu…care are cuib in capsorul meu.

        Sim . aprilie 9, 2013 at 19:29

        Atunci fa ce am spus mai sus si in articol. Da-mi un mail peste cateva zile si spune-mi cum te descurci.

        Ma aventurez sa spun si ca te superi usor si ti=e greu sa iti exprimi punctul de vedere cand ceiallati au o alta parere. 🙂

        Ai un pic de lucru, insa te va ajuta mult si vei fi super multumita.

Hani . aprilie 11, 2013 at 21:40

Simona, eu cred, si chiar am vazut pe real, ca si cel mai experimentat om de vanzari, ajunge intr-o pasa proasta, la un moment dat.

Asa cum spuneai si celor dinaintea mea si mai ales in articol, e foarte posibil sa iau in calcul multe elemente „din care e facut intregul”…

Multumesc de tot arsenalul! 🙂

Arieta-Zoica . mai 12, 2013 at 16:12

Imi pare foarte bine ca am reusit sa-ti mai ascult sfaturile dupa indelungi cautari. Pe mine ceea ce am ivatat de la tine in cadrul cursurilor de formartori m-au ajutat nespus de mult, pe perioada cursurilor am luat niste decizii vitale asi putea spune pe care in alte imprejurari nu asi fi avut curajul sa le iau, iti multumesc mult si mi-as dorii sa mai pot citi articole de-ale tale imi dau curaj si ami multa siguranta ,ti multumesc mult.

Mike . martie 15, 2015 at 16:38

Cred ca ar trebui discutat si despre marea problem a ceea ce numim JENA si RUSINE. acea TEAMA PROFUND NEGATIVA de a nu gresi este legata de sentimentuld e JENA – de a SE FACE DE RAS. Este o mare diferenta intre JENA si RUSINE. Cel dintai este profund nesanatos iar al doilea este firesc, atunci cand FACEM CEVA RAU si ne recunoastem greseala. In ce priveste JENA, aceasta este CONDITIONAREA de ceeea ce CRED ALTII DESPRE MINE, adica a lasa pe altii sa TE CONTROLEZE emotional. Oamenii ar trebui sa aiba niste VALORI de care trebuie sa se lase ghidati, iar nu MANIPULATI de ceea ce cred unii sau altii. Oameniii pot fi buni sau rai, opiniile lor pot fi profund gresite, dar niste valori SANATOASE nu pot da gres niciodata in construirea caracterului sanatos si puternic care nu tine cont de parerea lui Xulescu sau a lu țața Veta. Singurele persoane fata de care trebuie să evităm JENA sunt persoanele cu adevărat valoroase, iar acestea NICIODATĂ nu vor râde de greșelile noastre și nu ne vor face să ne simțim prost atunci când am greșit, ci dimpotrivă, ne ajută să ne corectăm.
Ceilalți sunt cei care PRIFITĂ de slăbiciunile altora pentru a se socoti pe ei puternici.
Mulți se tem de a face greșeli si ce e mai rau este când nu vor să accepte un sfat sau de a fi corectați prietenos. Unele persoane devin de-a dreptul agresive când l-i se spune că au greșit ceva. Asta este alt aspet al unei probleme numită FRICĂ.

Mariana . mai 4, 2015 at 11:44

Simona, ma bucur ca te-am descoperit. M-ai ajutat sa-mi intaresc unele convingeri pe care multi din jurul meu nu le inteleg. Sunt interesata de „felia” in care esti specializata, asa ca sigur voi mai citi din scrierile tale.
Sunt cadru didactic si, daca vei avea nevoie, ma ofer ca subiect.
Succes in tot ceea ce vei intreprinde!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Related Posts

Amânarea

Perfectionismul sau goana dupa iluzii?

Esti perfect? Ce iti mai lipseste sa fii perfect?   Azi dimineata mi-am revizuit lista cu ce aveam de facut azi. In timp ce ma uitam pe lista mi-am dat seama ca e dezordine in Read more...

Comunicarea în cuplu

Stii ce urasc barbatii cel mai mult la o femeie?

Arma distrugatoare Cea mai distrugatoare arma in relatii este…. Imbratisarea? Cuvintele calde? Incurajarea? Zambetul? Toleranta? Cuvinte precum: “lasa ca o scoatem noi cumva la capat. E doar o masina! Relatia noastra e mai importanta!” “E Read more...

Comunicarea în cuplu

Cum sa-i spun partenerului ca nu sunt satisfacut de viata sexuala

IRONIA: TRAIM INTR-O SOCIETATE SEXUALA, INSA NU VORBIM DESPRE ASTA IN CUPLU In terapie si pe mail sunt tot mai multe persoane care ma intreaba: „Cum sa spun ca nu sunt satisfacut de viata sexula?” Read more...